„Îl mai peticim sau îl refacem?” — întrebarea vine la noi în două forme: antreprenorul atașat de site-ul vechi care speră că „se mai poate salva”, și cel dezgustat de el care vrea să-l arunce chiar și când nu e cazul. Ambele instincte greșesc des. Decizia corectă e mai puțin despre sentimente și mai mult despre patru verificări obiective — iată-le, plus capcanele din fiecare direcție.
Cele patru verificări
1. Fundația tehnică: se construiește pe ea?
Întrebarea decisivă. Un site cu structură sănătoasă — cod rezonabil, platformă actualizabilă, viteză reparabilă — suportă îmbunătățiri. Un site pe un template abandonat de autor, cu pluginuri moarte, care se sparge la orice modificare, nu suportă: fiecare leu băgat în el e chirie, nu investiție. Test practic: cere cuiva competent să estimeze costul reparării vitezei și a problemelor mobile. Dacă estimarea depășește jumătate din costul unui site nou — răspunsul e deja clar.
2. Structura: e greșită sau doar învechită?
Estetica învechită se rezolvă cu redesign. Structura greșită — pagini care lipsesc, servicii îngrămădite pe o singură pagină, lipsa oricărei logici de convingere — nu se rezolvă cu haine noi: e schelet, nu machiaj. Dacă site-ul tău bifează mai mult de jumătate din greșelile frecvente la nivel de structură și conținut, refacerea pornește oricum de la zero pe conținut — iar atunci codul vechi rar merită păstrat.
3. Traficul existent: ai ceva de pierdut?
Paradoxal, cu cât site-ul vechi merge mai bine în Google, cu atât decizia cere mai multă grijă — ai poziții de protejat. Verifică în Search Console (vezi ghidul de verificare): dacă site-ul aduce trafic organic real, refacerea trebuie planificată cu protejarea SEO (mai jos). Dacă traficul e aproape zero — n-ai ce pierde, ai doar de câștigat; decizia devine simplă.
4. Direcția firmei: site-ul mai descrie afacerea?
Firma s-a repoziționat, serviciile s-au schimbat, clientela e alta — dar site-ul vorbește despre firma de acum cinci ani. Când distanța dintre afacere și site e mare, refacerea e de obicei mai onestă decât cârpirea: rescrii oricum tot, regândești oricum tot.
Regula practică din experiența noastră
După zeci de proiecte, tiparul e stabil: redesign-ul merită când problema e una singură și fundația e bună — doar estetica, doar viteza, doar textele. Site-ul nou câștigă când problemele sunt două sau mai multe din: fundație șubredă, structură greșită, conținut de rescris integral. Motivul e economic, nu estetic: reparațiile multiple pe fundație proastă costă împreună cât un site nou, dar livrează un site vechi reparat — care peste doi ani cere iar bani.
Capcana clasică a „redesign-ului ieftin”: se plătește o „împrospătare” care schimbă culorile și pozele, problemele structurale rămân, rezultatele nu apar, iar peste un an se plătește și site-ul nou. S-a plătit de două ori — o dată degeaba.
Dacă refaci: protejează ce ai câștigat în Google
Partea pe care o ratează multe refaceri făcute în grabă — site-ul nou lansat fără grijă poate pierde peste noapte pozițiile câștigate în ani. Regulile de tranziție:
- Redirecționări 301 de pe fiecare adresă veche către corespondentul nou. Pagina veche /servicii-garduri trebuie să trimită automat la noua /servicii/garduri-aluminiu/ — altfel Google (și vizitatorii din linkuri vechi) dau de erori 404 și pozițiile se evaporă.
- Păstrează conținutul care performează. Paginile care aduc trafic organic se rescriu cu grijă, păstrând subiectul și acoperirea — nu se șterg pentru că „nu se potrivesc cu noul design”.
- Lansează complet, nu pe bucăți: sitemap nou trimis în Search Console din prima zi, verificarea indexării în primele săptămâni.
- Așteaptă o fluctuație scurtă. Google reprocesează site-ul refăcut câteva săptămâni; scăderile temporare mici sunt normale. Scăderile mari și persistente înseamnă redirecționări lipsă — de verificat imediat.
Întrebările pentru oferta de refacere
Când ceri oferte, adaugă la întrebările standard de preț trei specifice tranziției: „Faceți redirecționările de pe toate adresele vechi?”, „Ce se întâmplă cu paginile care aduc trafic acum?” și „Cine trimite noul sitemap și verifică indexarea după lansare?”. Cine n-are răspunsuri clare la astea trei n-a mai făcut tranziții — sau le-a făcut prost.
Scorecard-ul deciziei: pune cifre pe dilemă
Dacă vrei să scoți decizia din zona impresiilor, notează site-ul actual de la 1 la 5 pe fiecare criteriu de mai jos (1 = dezastru, 5 = excelent):
| Criteriu | Întrebarea de verificare |
|---|---|
| Fundația tehnică | Se pot face modificări fără să se strice ceva? Platforma e actualizată și actualizabilă? |
| Viteza | PageSpeed pe mobil: verde (5), galben (3), roșu (1)? |
| Mobilul | Poți parcurge și contacta firma de pe telefon fără frustrare? |
| Structura | Are pagini pe servicii, dovezi, drum clar spre contact? |
| Conținutul | Textele și pozele descriu firma de azi, convingător? |
| Rezultatele | Aduce contacte reale din Google în fiecare lună? |
Interpretarea: peste 22 de puncte — site-ul e sănătos; investește în conținut și SEO, nu în refacere. 15–22 — redesign țintit pe criteriile slabe, dacă fundația (primul criteriu) e la 4–5. Sub 15, sau fundația la 1–2 — refacerea e aproape sigur mai ieftină decât suma peticelor. Exercițiul durează un sfert de oră și transformă „am impresia că site-ul nu mai merge” într-o decizie pe care o poți apăra cu cifre — inclusiv în fața ofertelor care încearcă să-ți vândă altceva decât ai nevoie.
Întrebări frecvente
Pot face refacerea în etape, ca să împart costul?
Da, cu o condiție de ordine: întâi fundația și paginile comerciale (acasă, servicii, contact) — lansate complet, cu redirecționări; apoi, în valuri, portofoliul extins, ghidurile, restul. Ce nu funcționează e „jumătate site nou, jumătate vechi" pe termen lung — două identități vizuale în paralel derutează și clienții, și Google. Etapizarea sănătoasă durează luni, nu ani.
Site-ul meu are 10 ani și încă aduce clienți. Chiar trebuie schimbat?
Dacă aduce clienți, arată acceptabil pe mobil și îl poți actualiza — nu neapărat. Vechimea în sine nu e o problemă; în Google e chiar un atu. Schimbă-l când începe să coste: clienți care comentează aspectul, viteză tot mai slabă, imposibilitatea de a adăuga ce ai nevoie.
Pot păstra domeniul și adresa de site la refacere?
Da, și trebuie: domeniul cu istoria lui e cel mai valoros activ SEO pe care îl ai. Se schimbă tot ce e pe el, nu el. Schimbarea domeniului e o operațiune separată, cu regulile ei, și rar merită făcută odată cu refacerea.
Pot refolosi textele și pozele de pe site-ul vechi?
Tot ce e bun se păstrează — de asta începe orice refacere serioasă cu un inventar de conținut: textele care performează în Google se rescriu cu grijă păstrându-le subiectul, fotografiile reale de calitate se refolosesc, lucrările din portofoliu se prezintă mai bine. Ce nu merită păstrat: textele generice care nu spun nimic și pozele de stock — ele sunt de obicei o parte din motivul refacerii. Inventarul ăsta e și un test rapid pentru furnizor: cine vrea să arunce tot fără să se uite ce există tratează refacerea ca pe o vânzare, nu ca pe un proiect.
Cât durează o refacere completă?
Pentru un site de prezentare: 2–5 săptămâni în funcție de volum — similar cu un site nou, pentru că, bine făcută, exact asta e: un site nou construit cu grija tranziției. Site-ul vechi rămâne live până la comutare, deci firma nu stă nicio zi fără prezență.